Cum se utilizează strategiile non-verbale de reorientare a comportamentelor negative? Poate părea la prima vedere foarte ciudat ca fără să folosiți niciun cuvânt de reproș, să reușiți să controlați unele comportamente negative ale copiilor. Și totuși acest lucru este posibil. Dacă observați un comportament nepotrivit, dar care nu afectează siguranța celorlalți copii (ex. copilul se joacă în loc să fie atent, șoptește ceva unuia dintre colegi, visează cu ochii deschiși), căutați să stabiliți contactul vizual cu cel care manifestă acea reacție. Contactul vizual este un semnal puternic, care transmite copiilor faptul că i-ați observat comportamentul și că acesta nu este cel mai potrivit. Este ca și cum dintr-o privire ați spune: „am văzut ce faci și cred că este cazul să-ți schimbi comportamentul”. Odată ce ați stabilit contactul vizual, majoritatea copiilor reacționează conform așteptărilor fără să fiți nevoit/ă să întrerupeți activitatea și să transmiteți un mesaj verbal de dezaprobare a comportamentului. Un alt mijloc de intervenție pentru a descuraja comportamentele negative, care nu pun copiii în pericol sau nu-i afectează pe ceilalți, este controlul proxemic. Aceasta presupune utilizarea proximității, a apropierii fizice pentru a crește nivelul de monitorizare al comportamentului lor. Astfel, apropierea fizică le transmite faptul că sunt supravegheați, iar acest lucru încurajează manifestarea unui mai bun autocontrol și încetarea comportamentului nedorit. De exemplu, dacă observați faptul că doi copii sunt implicați într-o conversație, care nu are nimic de-a face cu activitatea de la grupă/ clasă, este suficient să solicitați unuia dintre ei să vină să se așeze mai aproape de dumneavoastră (Andrei, te rog să vii să te așezi lângă mine). Dacă spațiul și/sau modul de configurare al mobilierului nu vă permit această opțiune, proximitatea fizică poate fi obținută apropiindu-vă de locul în care sunt așezați copiii pentru a obține prin acest gest încetarea comportamentului nedorit. |
Cum se utilizează strategiile verbale de reorientare a comportamentelor negative? Dacă vă aflați într-o situație, în care mai mulți copii sunt pe cale să manifeste un comportament neadecvat, iar contactul vizual cu fiecare dintre ei nu este posibil, atunci pur și simplu reamintiți‑le printr-o instrucțiune specifică, comportamentul pe care-l doriți din partea lor (Acum toată lumea are de scris. Ioana, te rog să iei și tu creionul și să începi să rezolvi exercițiul). Uneori, precum în exemplul anterior, comportamentul poate fi direcționat rapid către o opțiune mai constructivă, alteori însă, copiii vor manifesta deja un comportament negativ. În acest caz, simpla reamintire a comportamentului pozitiv sub forma unei instrucțiuni este posibil să nu fie suficientă și să fie nevoie de reorientarea comportamentului. De exemplu, dacă Ioana se uită într-o carte în loc să deseneze sau să scrie, soluția este aceea de a indica comportamentul alternativ dezirabil în respectiva situație (Ioana, te rog să pui cartea deoparte și să începi desenul/ să scrii). De reținut! Un prim avantaj al redirecționării verbale sau non-verbale a comportamentelor este acela că evitați să le scoateți în evidență pe cele neadecvate și să direcționați atenția copiilor din grupă/ clasă asupra acestora. Un al doilea avantaj este că diminuați propriul stres și consumul de resurse pentru a gestiona comportamente a căror severitate nu interferează în mod semnificativ cu activitățile de la grupă/ clasă. În concluzie, pentru reorientarea eficientă a comportamentelor negative, țineți cont de următoarele sugestii:
|
Rezumat
|