Ghid Activitati

[Modul 3] Activitatea 5

back buton

 Obiectivele activității:
 • Să identifice emoțiile, gândurile și comportamentele personajelor din scenariile ilustrate
 • Să distingă între monologul pozitiv (gândurile constructive) și cel negativ (gândurile neconstructive)
 • Să asocieze monologul negativ (gândurile neconstructive) cu intensificarea furiei și pe cel pozitiv (gândurile constructive) cu reducerea intensității furiei
 Competențe:
 • Generale: competența emoțională
 • conștientizarea legăturii dintre gând-emoție-comportament, gestionarea furiei prin  modificarea gândurilor
M3 A5 panel
 Materiale necesare:
 • Scenarii ilustrate
 • 
Cartonașe gândul „albină”/ gândul „păianjen”
 Durată: 20 - 30 minute



Planul de lecție: 
"Să exersăm superputerea gândurilor „albină”  

Pregătirea activității

Pregătiți Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen”. De asemenea, familiarizați-vă cu Scenariile ilustrate, precum și cu întrebările pe care le veți adresa copiilor pe parcursul activității.

Realizarea activității
Prezentați copiilor activitatea spunându-le că vor exersa superputerea Vulpoiului cel Înțelept. Reactualizați împreună cu ei semnificația imaginilor de pe Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen”

Împărțiți copiii din grupă/ clasă în echipe, astfel încât fiecăreia să-i revină rezolvarea unuia dintre Scenariile ilustrate. Pentru discutarea acestora, urmați pașii descriși în continuare.

  • În primul pas, prezentați varianta negativă a scenariului cu ajutorul imaginii corespunzătoare. După lecturarea scenariului solicitați pe rând fiecărui copil din grup:
  • să identifice emoția emoția personajului (Cum se simte...?);
  • să identifice gândurile asociate acelei emoții (La ce se gândește...?);
  • să decidă dacă gândul acela este constructiv sau neconstructiv (Este un gând „albină sau „păianjen”?);
  • să identifice consecința gândului neconstructiv asupra comportamentului personajului (De unde știi că e un gând „păianjen”? Ce a făcut ... când s-a gândit că...?).
  • În al doilea pas, prezentați varianta pozitivă a scenariului cu ajutorul imaginii corespunzătoare. După lecturarea scenariului solicitați copiilor:
  • să identifice gândul personajului (La ce s-a gândit...?);
  • să decidă dacă acel gând este constructiv sau neconstructiv (Este un gând „albină” sau „păianjen”?);
  • să identifice consecința gândului constructiv asupra comportamentului personajului (De unde știi că e un gând „albină”? Ce a făcut ... când s-a gândit că...?);
  • să identifice emoția personajului din scenariul alternativ (Cum se simte acum...?).

Pe parcursul activității puneți accentul pe faptul că gândurile „păianjen” sunt urmate de comportamente agresive, neprietenoase, în timp ce gândurile „albină” sunt urmate de comportamente prietenoase, care-i ajută pe copii să rezolve neînțelegerile cu calm.

În tabelul de mai jos, sunt detaliate întrebările, precum și răspunsurile așteptate din partea copiilor.

Scenariu Întrebări Răspunsuri așteptate

Scenariul 1 (negativ)

   

Kiki și Didi se ceartă pentru o jucărie. „Este a mea”, spune Kiki. „Ba e a mea”, răspunde Didi. Kiki o împinge pe Didi, care cade și se lovește.

Cum se simte Kiki?

Este furioasă.

La ce se gândește Kiki?

Că ea este prima care a văzut jucăria.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „păianjen”.

Ce a făcut Kiki când s-a gândit că jucăria e numai a ei?

A împins-o pe Didi și ea s-a lovit.

Scenariul 1 (pozitiv)

   

Kiki și Didi se ceartă pentru o jucărie. „Este a mea”, spune Kiki. „Ba e a mea”, răspunde Didi. Kiki se gândește: „Dacă amândouă vrem jucăria, putem să ne jucăm împreună”, apoi îi spune lui Didi: „Hai să ne jucăm amândouă”.

La ce se gândește Kiki?

Că ar putea să împartă.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „albină”.

Ce a făcut Kiki când s-a gândit că poate împărți jucăria?

A rugat-o pe Didi să se joace împreună.

Cum se simte Kiki acum?

Este calmă/ fericită că se joacă cu prietena ei.

Scenariul 2 (negativ)

   

Ari are un elicopter nou-nouț. Dudu vrea să fie primul după Ari, care pilotează elicopterul, dar Ari i-l dă lui Roro. Dudu începe să strige la ei: „Nu e drept! Era rândul meu!”

Cum se simte Dudu?

Este furios.

La ce se gândește Dudu?

Că vrea să se joace cu elicopterul chiar acum.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „păianjen”.

Ce a făcut Dudu când s-a gândit că vrea să se joace cu elicopterul acum?

A strigat la ceilalți copii.

Scenariul 2 (pozitiv)

   

Ari are un elicopter nou-nouț. Dudu vrea să fie primul după Ari, care pilotează elicopterul, dar Ari i-l dă lui Roro. Dudu se gândește:  „Mai pot aștepta”, și apoi le spune celorlalți: „Vreau să fiu eu următorul pilot! ”

La ce se gândește Dudu?

Că ar putea să aibă răbdare.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „albină”.

Ce a făcut Dudu când s-a gândit că poate aștepta?

Le-a spus celorlalți că el este următorul fără să strige la ei.

Cum se simte Dudu acum?

Este calm/ fericit că-i va veni rândul și lui să se joace cu elicopterul.

Scenariul 3 (negativ)

   

Cara s-a plictisit de jocul cu robotul, dar ceilalți copii vor să se joace în continuare cu el. Cara trage un șut jucăriei, iar robotului i se rupe un braț.

Cum se simte Cara?

Este furioasă.

La ce se gândește Cara?

Că s-a plictisit de jocul cu robotul.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „păianjen”.

Ce a făcut Cara când s-a gândit că s-a plictisit?

A tras un șut robotului, care s-a stricat.

Scenariul 3 (pozitiv)

   

Cara s-a plictisit de jocul cu robotul, dar ceilalți copii vor să se joace în continuare cu el. Cara se gândește: „M-am plictisit, mă pot juca cu altceva” și merge să-și caute altă jucărie.

La ce se gândește Cara?

Că ar putea să se joace cu altceva.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „albină”.

Ce a făcut Cara când s-a gândit că se poate juca cu altceva?

Merge să-și caute altă jucărie, fără să strice robotul.

Cum se simte Cara acum?

Este calmă/ fericită că se joacă cu altceva.

Scenariul 4 (negativ)

   

Dudu merge în parc. Acolo copiii se joacă cu mingea și din greșeală aceasta îl lovește pe Dudu. El se gândește „Sigur a făcut-o intenționat!”, apoi ia mingea și o aruncă tare înspre copilul care l-a lovit.

Cum se simte Dudu?

Este furios.

La ce se gândește Dudu?

Că a fost lovit intenționat.

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „păianjen”.

Ce a făcut Dudu când s-a gândit că acel copil l-a lovit intenționat?

L-a lovit pe copilul care a șutat mingea.

Scenariul 4 (pozitiv)

   

Dudu merge în parc. Acolo copiii se joacă cu mingea și din greșeală aceasta îl lovește pe Dudu. El se gândește: „Poate a fost o greșeală, toată lumea mai greșește”, apoi ia mingea și spune: „Ai putea să fii mai atent”.

La ce se gândește Dudu?

Că a fost lovit cu mingea din greșeală..

Ce gând este acesta – „albină” sau „păianjen”?

E un gând „albină”.

Ce a făcut Dudu când s-a gândit că a fost lovit cu mingea din greșeală?

I-a spus celuilalt copil să fie mai atent.

Cum se simte Dudu acum?

Este calm/ rezolvă problema fără să-l lovească pe celălalt copil.

 

Sugestii practice
- Abilitățile învățate în cadrul acestei activități, pot fi folosite pentru a preveni manifestarea unor reacții de furie foarte intense. De exemplu, dacă știți că sunt copii care au dificultăți în anumite situații, ghidați-i în activarea gândurilor „albină” (S-ar putea când ajungem în curte ca leagănul să fie ocupat. Ce te gândești să faci dacă un alt copil se dă pe leagăn?). În cazul în care au nevoie de ajutor pentru a identifica răspunsul, interveniți pentru a oferi opțiuni (Ce poți face cât aștepți? Preferi să te joci cu ceilalți copii sau să alergi?).
- Modificarea monologului interior reprezintă o strategie complexă de gestionare a emoțiilor pentru copiii de această vârstă, în condițiile în care chiar și adulții pot avea dificultăți în utilizarea ei. Tocmai din acest motiv, conștientizarea conexiunilor dintre emoție-gând-comportament este importantă pentru a crea premisele folosirii ei în contexte a căror gestionare necesită abilități de autocontrol emoțional.

Feedback
Dacă ați realizat această activitate, ne-am bucura să primim un feedback din partea dumneavoastră care ne va ajuta să îmbunătățim conținutul sau felul în care se desfășoară aceasta. Pentru acesta, accesați butonul ”Back” de mai jos, care vă duce înapoi la panoul de control al activității. Acolo aveți tab-ul ”Oferă feedback la activitate”, cu întrebările gata scrise. Vă mulțumim!

back buton

Sediul central

INSTITUL DE PSIHOLOGIE

str. Republicii nr. 37,
400015, Cluj-Napoca

Telefon: + 40 264 590 967

Email: info@childeqguide.org