Ghid Activitati

[Modul 3] Activitatea 7

back buton

 Obiectivele activității:
 • Să denumească emoțiile negative ale personajelor din scenarii
 • Să identifice gândurile care însoțesc emoțiile negative
 • Să distingă între monologul pozitiv (gândurile constructive) și cel negativ (gândurile neconstructive)
 • Să propună modalități de gestionare a emoțiilor negative
• Să exerseze modalitățile de gestionare a emoțiilor negative prezentate în scenarii
 Competențe:
 • Generale: competența emoțională
 • conștientizarea legăturii dintre gând-emoție-comportament, gestionarea emoțiilor negative prin modificarea gândurilor, a reacțiilor fiziologice și reorientarea comportamentelor
M3 A7 panel
 Materiale necesare:
 • Scenarii ilustrate
 • 
Cartonașe cu soluții
 • 
Cartonașe gândul „albină”/ gândul „păianjen”
 • 
Harta emoțiilor
 Durată: 20 - 30 minute



Planul de lecție: 
"Detectivii de soluții pentru emoțiile negative - partea I 

Pregătirea activității

Pregătiți Cartonașele cu soluții, Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen” și Harta emoțiilor. De asemenea, familiarizați-vă cu Scenariile ilustrate precum și cu întrebările pe care le veți adresa copiilor pe parcursul activității.

Realizarea activității
Reamintiți copiilor faptul că au învățat despre câteva superputeri, care îi ajută să facă în așa fel, încât să se simtă mai puțin furioși. Solicitați-le să numească acele superputeri (superputerea lui Ozzy, tehnica broscuței țestoase și superputerea Vulpoiului cel Înțelept). Explicați-le faptul că aceste superputeri, îi ajută să se liniștească și când trăiesc alte emoții negative, nu doar furie.

Împărțiți copiii în grupuri, astfel încât fiecărei echipe să-i revină rezolvarea unuia dintre Scenariile ilustrate. Întrebați-i dacă știu ce este un detectiv și explicați-le (dacă este nevoie) că aceea este o persoană care caută soluții pentru a rezolva un mister, iar rolul lor în cadrul acestei activități va fi să fie detectivi în rezolvarea situațiilor cu care se confruntă personajele din ilustrațiile pe care le veți prezenta. Pentru fiecare scenariu, urmați pașii descriși în continuare.

  • Solicitați copiilor să identifice emoția personajului din scenariu (Cum se simte...?) și apoi să indice expresia facială corespunzătoare cu ajutorul Hărții emoțiilor.
  • Apoi, cereți-le să identifice felul în care emoția afectează comportamentul acelui personaj (Ce face...?), respectiv dacă gândul acestuia este unul constructiv sau neconstructiv (Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?). Solicitați copiilor să folosească Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen” pentru a indica tipul de gând.
  • Stabiliți împreună cu ei gândul constructiv, care ajută personajul din scenariu să se liniștească (Care este gândul „albină”?).
  • Ulterior, cereți-le copiilor să selecteze dintre Cartonașele cu soluții pe acelea care descriu comportamente adecvate, care ajută personajul din scenariu să se liniștească (Ce face ... să se simtă mai puțin ...?).
  • Selectați 1-2 dintre soluțiile propuse și realizați jocuri de rol prin intermediul cărora copiii să le exerseze. Distribuiți rolurile (...va fi Cara, iar ...vor fi copiii care se joacă împreună) și reamintiți-le copiilor situația (Cara îi vede pe ceilalți copii jucându-se și vrea și ea să participe la joc). Oferiţi suport în timpul jocului de rol, adresându-le întrebări (Ce poate face Cara ca să se joace cu ei?). Lăudați-i pentru felul în care pun în practică soluțiile și evidențiați Cartonașul corespunzător acestora (Mi-a plăcut cum le-ai cerut să te primească și pe tine în jocul lor. Așadar, ai ales soluția de pe cartonașul folosim cuvinte frumoase).

Asigurați-vă că majoritatea copiilor au participat la activitate fie răspunzând la întrebări, fie participând la jocurile de rol.

În tabelul de mai jos, sunt detaliate întrebările, precum și răspunsurile așteptate din partea copiilor.

Scenarii Întrebări

Răspunsuri așteptate

Cara se uită la ceilalți copii care se joacă împreună, în timp ce ea stă singură deoparte. Se gândește că nu are prieteni.

Cum se simte Cara?

Este tristă.

Ce face Cara când e tristă?

Stă singură și se uită la ceilalți copii cum se joacă.

La ce se gândește Cara?

Că nu are prieteni.

Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?

Este un gând „păianjen”.

Care este gândul „albină”?

Am și alți prieteni/ îmi pot face prieteni.

Ce face Cara să se simtă mai puțin tristă?

Folosește cuvinte – le spune că vrea și ea să se joace cu ei; merge să se joace cu alt copil; se gândește la ceva frumos etc.

Kiki a avut un coșmar și s-a trezit în toiul nopții țipând pentru că se gândește că visul se întâmplă de-adevărat.

Cum se simte Kiki?

Este speriată.

Ce face Kiki când e speriată?

Țipă.

La ce se gândește Kiki?

Că visul se întâmplă de-adevărat.

Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?

Este un gând „păianjen”.

Care este gândul „albină”?

Visele au loc în imaginația noastră/ a fost doar un vis.

Ce face Kiki să se simtă mai puțin speriată?

Folosește cuvinte – merge să le spună părinților/ își spune că e doar un vis; se gândește la ceva frumos; numără în gând; este atentă la respirație etc.

Dudu a terminat ultimul cursa de biciclete, iar el se gândește că toată lumea râde de el și nu mai vrea să rămână în parc la joacă.

Cum se simte Dudu?

Este rușinat.

Ce face Dudu când este rușinat?

Vrea să plece acasă.

La ce se gândește Dudu?

Că toată lumea râde de el.

Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?

Este un gând „păianjen”.

Care este gândul „albină”?

Am nevoie să mă antrenez mai mult/  chiar dacă nu sunt primul, a fost distractivă cursa.

Ce face Dudu să se simtă mai puțin rușinat?

Se gândește la ceva frumos; numără în gând; este atent la respirație; alege o altă jucărie etc.

Ari se strâmbă și nu vrea să mai manânce când vede broccoli în farfurie. Se gândește că are gust rău.

Cum se simte Ari?

Este dezgustat.

Ce face Ari când e dezgustat?

Se strâmbă și nu vrea să mănânce.

La ce se gândește Ari?

Că broccoli are gust rău.

Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?

Este un gând „păianjen”.

Care este gândul „albină”?

Chiar dacă nu are cel mai bun gust, e plin de vitamine/ pot să încerc să mănânc un pic.

Ce face Ari să se simtă mai puțin dezgustat?

Se gândește la ceva frumos; numără în gând; folosește cuvinte – îi spune mamei că mănâncă un pic etc.

 

Sugestii practice
Copiii se pot confrunta și cu alte emoții negative, nu doar furia. De aceea, exersarea soluțiilor pentru gestionarea fricii sau tristeții poate avea un impact pozitiv asupra învățării unor modalități constructive de a reacționa în contextul acestor emoții. Cu toate că riscul pentru probleme emoționale și/sau comportamentale este de multe ori asociat cu dificultăți în reglarea furiei, problemele în gestionarea fricii sau tristeții pot contribui la manifestarea acestora. Pentru a reduce riscul unor astfel de probleme este util să acordați sprijin copiilor atunci când se confruntă și cu alte emoții negative, nu doar atunci când sunt furioși.
- În contextele în care copiii se confruntă cu reacții emoționale negative, ghidați-i să conștientizeze emoția și să identifice modalități adecvate de a o gestiona. Puneți la dispoziția lor, Cartonașele cu soluții pentru a-i ajuta să propună o soluție astfel încât să se simtă mai puțin furioși, triști, speriați etc. (Ce ai putea să faci ca să nu mai fii așa tristă? Care este cartonașul cu soluția pe care vrei s-o încerci?). 
- Adesea, identificarea monologului negativ este o sarcină dificilă pentru copii, de aceea puteți să le adresați întrebări care să-i ajute să le conștientizeze (La ce te-ai gândit când Mihai nu a vrut să împartă jucăria cu tine?; La ce te-ai gândit când ai văzut legumele din farfurie?). Explorați dacă acel gând, este unul „albină” sau „păianjen”. În cazul în care este un gând „păianjen”, sprijiniți copiii în identificarea unei alternative constructive (Ce gând „albină” te ajută să te liniștești?).

Feedback
Dacă ați realizat această activitate, ne-am bucura să primim un feedback din partea dumneavoastră care ne va ajuta să îmbunătățim conținutul sau felul în care se desfășoară aceasta. Pentru acesta, accesați butonul ”Back” de mai jos, care vă duce înapoi la panoul de control al activității. Acolo aveți tab-ul ”Oferă feedback la activitate”, cu întrebările gata scrise. Vă mulțumim!

back buton

Sediul central

INSTITUL DE PSIHOLOGIE

str. Republicii nr. 37,
400015, Cluj-Napoca

Telefon: + 40 264 590 967

Email: info@childeqguide.org