Obiectivele activității: • Să denumească emoțiile negative ale personajelor din scenarii • Să identifice gândurile care însoțesc emoțiile negative • Să distingă între monologul pozitiv (gândurile constructive) și cel negativ (gândurile neconstructive) • Să propună modalități de gestionare a emoțiilor negative • Să exerseze modalitățile de gestionare a emoțiilor negative prezentate în scenarii |
Competențe: • Generale: competența emoțională • conștientizarea legăturii dintre gând-emoție-comportament, gestionarea emoțiilor negative prin modificarea gândurilor, a reacțiilor fiziologice și reorientarea comportamentelor |
![]() |
Materiale necesare: • Scenarii ilustrate • Cartonașe cu soluții • Cartonașe gândul „albină”/ gândul „păianjen” • Harta emoțiilor • Diploma de maestru al superputerilor |
Durată: 20 - 30 minute |
Planul de lecție: "Detectivii de soluții pentru emoțiile negative - partea a II-a"
Pregătiți Cartonașele cu soluții, Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen” și Harta emoțiilor. Multiplicați Diploma de maestru al superputerilor și pregătiți un număr suficient de exemplare pentru a recompensa toți copiii din grupă/ clasă la finalul activității. De asemenea, familiarizați-vă cu Scenariile ilustrate precum și cu întrebările pe care le veți adresa copiilor pe parcursul acesteia.
Realizarea activității
Activitatea reprezintă o continuare a celei anterioare, de aceea reamintiți copiilor despre cele trei superputeri învățate (superputerea lui Ozzy, tehnica broscuței țestoase și superputerea Vulpoiului cel Înțelept).
Împărțiți copiii în grupuri, astfel încât fiecărei echipe să-i revină rezolvarea unuia dintre Scenariile ilustrate. Explicați-le că este nevoie și de această dată să fie niște adevărați detectivi pentru a-și da seama cum pot să ajute personajele să găsească soluții pentru a se simți mai puțin triști/speriați/dezgustați/rușinați. Pentru fiecare scenariu, urmați pașii descriși în continuare.
- Solicitați copiilor să identifice emoția personajului din scenariu (Cum se simte?) și apoi să indice expresia facială corespunzătoare cu ajutorul Hărții emoțiilor.
- Apoi, cereți-le să identifice felul în care emoția afectează comportamentul acelui personaj (Ce face?), respectiv dacă gândul acestuia este unul constructiv sau neconstructiv (Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen?). Solicitați copiilor să folosească Cartonașele gândul „albină”/ gândul „păianjen” pentru a indica tipul de gând.
- Stabiliți împreună cu ei gândul constructiv, care ajută personajul din scenariu să se liniștească (Care este gândul „albină”?).
- Ulterior, cereți-le copiilor să selecteze dintre Cartonașele cu soluții pe acelea care descriu comportamente adecvate, care ajută personajul din scenariu să se liniștească (Ce face... să se simtă mai puțin...?).
- Selectați 1-2 dintre soluțiile propuse și realizați jocuri de rol prin intermediul cărora copiii să le exerseze. Explicați rolul (...vei fi Roro, care tocmai și-a pierdu jucăria) și oferiți suport, adresând întrebări (Ce face Roro ca să fie mai puțin trist că și-a pierdut jucăria?). Lăudați-i pentru felul în care pun în practică soluțiile și evidențiați Cartonașul corespunzător acestora (Ai avut o idee grozavă să alegi o altă jucărie. Așadar, ai ales soluția de pe cartonașul alege să se joace cu altceva).
La finalul activității împărțiți copiilor diploma de Maestru al superputerilor și reamintiți-le că ori de câte ori se simt furioși/triști/sperați sau au alte emoții negative, superputerile învățate îi ajută să se liniștească și să găsească cele mai bune soluții.
În tabelul de mai jos, sunt detaliate întrebările, precum și răspunsurile așteptate din partea copiilor.
Scenarii | Întrebări | Răspunsuri așteptate |
Roro tocmai și-a pierdut jucăria preferată și plânge în timp ce se gândește numai la ea. |
Cum se simte Roro? |
Este trist. |
Ce face Roro când e trist? |
Plânge. |
|
La ce se gândește Roro? |
Se gândește doar la jucăria pierdută. |
|
Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen”? |
Este un gând „păianjen”. |
|
Care este un gând „albină”? |
Am și alte jucării/ data viitoare voi fi mai atent cu jucăriile ca să nu le pierd. |
|
Ce face Roro să se simtă mai puțin trist? |
Se gândește la ceva frumos; numără în gând; este atent la respirație etc. |
|
Ari are ochelari și copiii îl poreclesc „aragaz cu patru ochi”. Ari se gândește că nu mai vrea să vină la școală/ grădiniță și stă singur fără să se joace cu ceilalți copii. |
Cum se simte Ari? |
Este rușinat. |
Ce face Ari când este rușinat? |
Vrea să stea singur, se înroșește. |
|
La ce se gândește Ari? |
Nu mai vrea să vină la grădiniță/ școală. |
|
Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen”? |
Este un gând „păianjen”. |
|
Care este un gând „albină”? |
E treaba lor dacă mă poreclesc, mie îmi plac ochelarii/ prietenii mă plac și dacă am ochelari. |
|
Ce face Ari să se simtă mai puțin rușinat? |
Se gândește la ceva frumos; numără în gând; este atent la respirație; merge să se joace cu alt copil (care nu râde de el) etc. |
|
Didi este în prima zi la școală. Se gândește că va rămâne singură fără părinții ei și nu vrea să intre în clasă. |
Cum se simte Didi? |
Este speriată. |
Ce face Didi când este speriată? |
Nu vrea să intre în sală/ plânge. |
|
La ce se gândește Didi? |
Se gândește că rămâne singură la școală/ grădiniță. |
|
Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen”? |
Este un gând „păianjen”. |
|
Care este un gând „albină”? |
Părinții vin întotdeauna după mine/ la școală e ca la grădiniță, îmi voi face prieteni.. |
|
Ce face Didi să se simtă mai puțin speriată? |
Folosește cuvinte – îi întreabă pe copii cum îi cheamă/face cunoștință cu ei; numără în gând; este atentă la respirație etc. |
|
Kiki nu mai are răbdare să se termine activitatea. Se gândește că nu mai poate să stea în bancă nici macăr un pic și începe să se joace cu lucrurile de pe masă în loc să fie atentă. |
Cum se simte Kiki? |
Este plictisită. (explicați copiilor faptul că plictiseala este o formă de dezgust) |
Ce face Kiki când este plictisită? |
Se joacă cu lucrurile de pe masă în loc să fie atentă. |
|
La ce se gândește Kiki? |
Că nu mai poate sta niciun pic în bancă. |
|
Ce gând este acesta - „albină” sau „păianjen”? |
Este un gând „păianjen”. |
|
Care este un gând „albină”? |
E greu, dar pot să mă străduiesc un pic să am răbdare. |
|
Ce face Kiki să se simtă mai puțin plictisită? |
Folosește cuvinte – își spune că mai e nevoie să fie un pic atentă; numără în gând; este atentă la respirație etc. |
Sugestii practice
- Jocul de rol reprezintă un context în care copiii au oportunitatea de a exersa comportamente adecvate, dar și de a înțelege cu mai mare acuratețe cum să procedeze, atunci când se află în situații similare din viața de zi cu zi. Așadar, cel mai mult din ceea ce învață ei, se consolidează ca urmare a unei combinații dintre ceea ce văd, ceea ce li se explică și ceea ce au posibilitatea să pună în practică. Din acest motiv, recomandările privind jocurile de rol din cadrul fiecărei activități, ar fi important să fie respectate pentru ca mai apoi efectele să poată fi observate în comportamentele lor din grupă/ clasă.
- În cadrul jocurilor de rol este important să solicitați copiilor să vă spună cum ar putea să procedeze (Cum ai putea să-i spui că nu-ți place cum se poartă? Cum ai putea să faci cunoștință cu ceilalți copii?).La fel ca în cazul adulților, dacă soluțiile sunt propuse de copii și nu sunt impuse, probabilitatea ca acestea să fie puse în practică este mult mai mare.
Feedback
Dacă ați realizat această activitate, ne-am bucura să primim un feedback din partea dumneavoastră care ne va ajuta să îmbunătățim conținutul sau felul în care se desfășoară aceasta. Pentru acesta, accesați butonul ”Back” de mai jos, care vă duce înapoi la panoul de control al activității. Acolo aveți tab-ul ”Oferă feedback la activitate”, cu întrebările gata scrise. Vă mulțumim!