Ghid Activitati

[Modul 4] Introducere: competente, metode, strategii

back butonheader intro.module

Pas 1: Abilitatea de rezolvare a problemelor

Pe măsură ce copiii încep să manifeste o preferință pentru jocurile de cooperare, crește și probabilitatea apariției unor conflicte, neînțelegeri legate de accesul la jucării sau de modalitatea de desfășurare a unui joc. De multe ori, copiii solicită ajutorul adulților pentru a rezolva aceste situații, însă treptat este important ca ei să dobândească mai multă independență prin identificarea pe cont propriu a celor mai potrivite soluții. Astfel, cu sprijin din partea adulților, ei pot fi învățați să identifice şi să definească o problemă, să genereze soluții potrivite şi să evalueze consecințele aplicării în practică a acelor soluții.

Copiii care au abilități de rezolvare de probleme mai bine dezvoltate, sunt mai încrezători în sine, sunt proactivi în a găsi soluții adecvate la eventualele conflicte şi sunt acceptați cu mai mare ușurință în grupurile de joacă. De asemenea, abilitățile de rezolvare a problemelor sunt esențiale pentru adaptarea lor socială, mai ales datorită faptului că acestea îi ajută pe copii să stabilească relații de prietenie și să fie percepuți în mod pozitiv de către ceilalți.

Pas 2: Metode de exersare în cadrul Curriculum-ului

- Povești ilustrate

Poveștile ilustrate sunt utilizate ca mijloc prin care copiii sunt familiarizați cu rezolvarea de probleme. În povestea Ami şi Alfi merg la pescuit, ei învață despre relația temporală între evenimente (înainte-după), un prerechizit pentru dezvoltarea capacității lor de a deprinde pașii rezolvării de probleme. De asemenea, povestea Aventurile lui Pușu și Pufi reprezintă un context în care copiii anticipează soluțiile, pe care cele două personaje ar putea să le utilizeze pentru a rezolva problemele.

- Jocuri de grup

În cadrul acestui Modul sunt propuse mai multe jocuri de grup. De exemplu, Trenulețul cu același și diferit este un joc, în care copiii identifică asemănări și diferențe între colegii de grupă/ clasă, în timp ce alte jocuri sunt propuse pentru a stabili prin ce se aseamănă sau se deosebește fiecare copil de colegii săi. Rolul acestor activități este de a vă permite să-i familiarizați cu limbajul necesar rezolvării de probleme.

De asemenea, pe parcursul acestui Modul sunt propuse activități în care copiii sunt împărțiți în echipe și sunt încurajați să aleagă soluțiile pentru scenariile ilustrate prin colaborare, astfel încât le puteți oferi șansa de a exersa cooperarea într-o sarcină ca preambul al activităților cuprinse în ultimul Modul. 

- Scenarii ilustrate/ jocuri de rol

Scenariile ilustrate descriu o varietate de probleme, de la conflicte în joc până la situații în care este necesară asumarea responsabilității pentru o greșeală sau pentru un comportament nedrept la adresa altcuiva. În cadrul acestor activități, copiii au ocazia de a explora emoțiile personajelor, identifică problemele acestora și propun soluții pentru a rezolva acele situații prin comportamente prosociale (ex. împărțirea, negocierea, utilizarea cuvintelor frumoase, complimente, așteptarea rândului). Aceste activități vă pun la dispoziție contexte în care să-i sprijiniți să conștientizeze efectele negative ale conflictelor din punct de vedere emoțional, să țină cont de sentimentele celorlalți, dar mai ales să se gândească la soluții constructive și non-agresive. De asemenea, majoritatea activităților includ recomandări privind realizarea jocurilor de rol, care oferă ocazia copiilor să exerseze soluțiile propuse pentru rezolvarea conflictului ipotetic. Astfel de exerciții cresc sentimentul de încredere în propriile capacități de a rezolva probleme și îi încurajează să le pună în practică în situații din viața de zi cu zi.

 

- Cartonașe cu soluții/ Cartonașe gândul „albină” și gândul „păianjen”

Rezolvarea adecvată a problemelor este o abilitate dependentă în mare măsură de capacitatea copiilor de a recunoaște emoții și de a le gestiona în mod adecvat. Din acest motiv, câteva dintre activități propun reactualizarea unor cunoștințe și abilități dobândite de ei în cadrul activităților din Modulul 3. Astfel, Cartonașele cu soluții le veți utiliza ca materiale suport pentru identificarea de către copii a unor comportamente prietenoase care să le înlocuiască pe cele negative, atunci când conflictul implică manifestarea unor emoții negative intense. În mod similar, Cartonașele gândul „albină”/ „păianjen sunt recomandate pentru a facilita recunoașterea contextelor, în care gândurile neconstructive (nu-s bun/ă de nimic, mereu greșesc; e prea greu, renunț; le arăt eu lor, dacă nu0s de acord cu mine) alimentează emoțiile negative și conduc la rezolvări agresive, în timp ce gândurile constructive (oricine greșește; mai încerc o dată; dacă nu-mi place pot să-mi găsesc altceva cu care să mă joc etc.), ajută la gestionarea adecvată a conflictelor.

Pas 3: Strategii de consolidare integrate în activitățile cotidiene de la grupă/ clasă

Activitățile din cadrul Curriculum-ului pentru dezvoltarea competențelor social-emoționale reprezintă o componentă importantă, însă activitățile vor avea eficiență maximă doar dacă veți utiliza câteva strategii prin intermediul cărora să-i îndrumați pe copiii din grupă/ clasă să deprindă pașii rezolvării de probleme.

- Modelarea abilităților de rezolvare de probleme

La grădiniță/ școală, cadrul didactic este privit ca un model de către copii. De aceea, dumneavoastră sunteți în cea mai mare măsură să îi ajutați să aplice strategii de rezolvare de probleme pentru a facilita transferul celor învățate la grupă/ clasă înspre situații din viața cotidiană. O astfel de strategie este gânditul cu voce tare. În aplicarea acestei strategii este necesar să verbalizați felul în care vă raportați la o situație problemă, urmărind câțiva pași esențiali: definirea problemei (Am împrăștiat toate creioanele pe jos din neatenție), identificarea gândurilor pe care le activează acea situație (Se mai întâmplă și astfel de accidente), precum şi enumerarea câtorva soluțiile posibile (Le voi aduna și le voi pune într-un suport/ în sertar; voi avea mai multă grijă să nu se mai împrăștie). De asemenea, dacă problema observată este legată de o situație problemă din clasă/ grupă este indicat să-i implicați şi pe copii în generarea soluțiilor (Am văzut că mulți dintre voi ați trecut pe lângă fularul Mariei și nimeni nu s-a gândit să-l ia de pe jos. Oare ce ați putea să faceți pe viitor, când vedeți că un obiect de îmbrăcăminte se află pe jos?).

- Expectanțe realiste din partea comportamentului copiilor

La grădiniță, respectiv în primii ani de școală, copiii au nevoie de mai mult sprijin pentru a identifica cele mai bune soluții la problemele, pe care le întâmpină şi pentru a aplica în practică ceea ce au învățat. Procesul de învățare este unul îndelungat și ei au nevoie de susținerea dumneavoastră. Așadar, înarmați-vă cu răbdare și setați-vă așteptări realiste în ceea ce îi privește. Repetiția este mama învățării, cu cât insistați mai mult pe aplicarea în practică a soluțiilor, cu atât copiii vor învăța mai repede cum ar trebui să reacționeze în anumite situații.  

- Ghidajul pentru învățarea strategiilor de rezolvare de probleme

În copilăria timpurie, crizele de furie sunt modalitățile cele mai frecvent folosite de copii pentru a-și manifesta nemulțumirea sau frustrarea. În astfel de situații, poate fi foarte difícil pentru ei să găsească soluții pentru problemele apărute în joc sau în alte situații sociale. De aceea, adesea primul pas în rezolvarea problemelor este să-i ajutați să-şi regleze propriile emoţii prin:

  • Conștientizarea și validarea emoțiilor. Situațiile problematice sunt un prilej pentru alfabetizarea emoțională, de aceea ajutați-i să-și conștientizeze trăirile emoționale, asigurându-vă că ați comunicat acceptarea acestora (Înțeleg că eşti furios/oasă pentru că Ioana ți-a luat jucăria fără să ceară voie; Văd că ești trist/ă pentru că nu te joci cu ceilalți).
  • Gestionarea emoțiilor. Ghidați copiii în vederea reducerii intensității emoției trăite prin strategiile învățate de ei în Modulul III (respirația de tip mindfulness, tehnica broscuței țestoase) sau punându-le la dispoziție Cartonașele cu soluții pentru a identifica modalități constructive de a se liniști.

Majoritatea activităților din acest Modul conțin povești, scenarii sau imagini, care surprind o varietate de situații în care se pot regăsi copiii în viața de zi cu zi. Totuși, soluțiile exersate de ei, nu sunt automat folosite în situații de tip conflict. Tocmai de aceea, nu este nevoie să „fabricați” probleme, ci doar să profitați de experiențele copiilor legate de rezolvarea conflictelor la grădiniță/ școală pentru a-i sprijini să identifice soluții și pentru a-i încuraja să învețe din propriile greșeli. Pentru a-i ghida pe copii în rezolvarea propriu-zisă de probleme, este recomandat să urmați pașii descriși în continuare:

  • Definirea problemei. În acest pas, NU încercați să căutați vinovați, o descriere simplă a situației este suficientă pentru a stabili că situația este o problemă, nu cei implicați în problemă (Am observat că vă certați pentru jucărie, deoarece nu vă puteți decide cine se va juca primul cu robotul). În cazul în care nu aveți suficiente informații, adresați copiilor întrebări menite să clarifice problema (Ce s-a întâmplat?).
  • Căutarea soluțiilor. Tehnica brainstorming-ului poate fi folosită împreună cu copiii pentru a genera cât mai multe soluții, bune sau mai puțin bune (Ce poți face în loc să strigi?). În cazul în care constatați dificultăți în puteți sugera la ce fel de soluție s-ar putea gândi (Cum poți face, astfel încât pe viitor să vă înțelegeți cine se joacă primul/a?).

NU oferiți copiilor soluții DE-A GATA! Stimulați-i prin întrebări să găsească soluții la problemele pe care le întâmpină (Ce poți face acum? Crezi că este o idee bună?)., fără să le spuneți ce să facă, doar din dorința de a-i ajuta să ajungă mai rapid la o rezolvare.  Oferirea directă a soluțiilor nu încurajează competența și încrederea în sine a copiilor, ci mai degrabă dependența de adulți. De asemenea, soluțiile care sunt impuse fără să fie rezultatul unei colaborări, au șanse mici să fie puse în practică de copii.

  • Evaluarea soluțiilor. Sprijiniți copiii pentru a stabili consecințele aplicării soluțiilor propuse de ei (Ce crezi că va face Maria dacă o rogi frumos să-ți dea jucăria?). În cazul în care soluțiile propuse sunt greșite, evitați să-i criticați (Aceasta e o idee rea, Maria sigur se va supăra pentru că îi spui că nu mai sunteți prietene). În schimb, propuneți-vă să-i ajutați să înțeleagă consecințele acesteia (Ce crezi că se va întâmpla dacă-i spui Mariei că nu mai vrei să fiți prietene?) și să găsească alte soluții mai bune (Ce altceva crezi că ai putea face?).
  • Alegerea soluțiilor. Decideți împreună asupra celei mai bune soluții și ghidați copiii s-o pună în practică, asigurându-vă că știu cum să se comporte și/sau ce să spună (Cum o vei ruga pe Maria să-ți împrumute jucăria?). Uneori, soluțiile NU vor avea efectul așteptat, iar copiii vor întâmpina dificultăți la care nu s-au gândit anterior. Discutați împreună cu ei despre aceste situații și încurajați-i să se gândească la ALTE SOLUȚII (Ce s-a întâmplat când ai rugat-o să vă jucați împreună? Dacă Maria nu vrea să vă jucați împreună, ce ai putea face?).
  • Lăudarea copiilor pentru soluțiile propuse și pentru punerea lor în aplicare. Oferiți feedback copiilor atunci când observați că au ales soluția potrivită pentru o anumită problemă (Bravo, Ioana! Mă bucur că i-ai cerut voie înainte să folosești creioanele ei; Este foarte frumos că v-ați împăcat și vă jucați împreună). Prin intermediul acestor laude, veți crește motivația copiilor de a aplica aceste soluții și în alte contexte de interacțiune.
  • Aplicați consecințe doar dacă copiii manifestă în mod repetat comportamente agresive. Pedepsele nu îi ajută pe copii să învețe unde au greșit sau cum ar fi bine să reacționeze în viitor, atunci când se confruntă cu probleme asemănătoare. Din acest motiv, chiar dacă nu aleg cele mai bune soluții pentru a rezolva unele probleme, este important să-i sprijiniți să conștientizeze consecințele pe care le au acele opțiuni (Ioana, ce s-a întâmplat după ce tu i-ai luat jucăria Mariei? Ce ai fi putut să faci altfel?). În acest fel, îi ajutați să descopere ei înșiși de ce este de preferat să găsească soluții mai potrivite și să încurajați modificarea comportamentelor mai puțin dezirabile. Dacă totuși, după ce ați aplicat strategii de rezolvare de probleme, ei continuă să manifeste comportamente nepotrivite, atrageți-le atenția asupra consecințelor, pe care urmează să le aplicați (Vă rog să vă decideți cum veți împărți cuburile. Fie vă înțelegeți și atunci vă puteți juca amândoi, fie voi lua cuburile și vă veți juca cu altceva: Ce preferați?). Monitorizați copiii, iar în cazul în care comportamentul continuă, aplicați în mod consecvent consecința promisă (Pentru că în continuare vă certați și nu v-ați înțeles cum să împărțiți cuburile, vă veți juca cu altceva. Vă rog să vă alegeți ceva din coșul cu jucării).

Loading...

back buton

Sediul central

INSTITUL DE PSIHOLOGIE

str. Republicii nr. 37,
400015, Cluj-Napoca

Telefon: + 40 264 590 967

Email: info@childeqguide.org