Ghid Activitati

Curriculum competențe social-emoționale

back butonheader intro.module

Recomandări generale privind implementarea Curriculum-ului de dezvoltare a competențelor social-emoționale

Programul de activități axat pe dezvoltarea competențelor social-emoționale ale copiilor are ca obiective:
1) îmbunătățirea abilităților lor legate de inteligența emoțională;
2) reducerea riscului pentru probleme emoționale și comportamentale. Programul cuprinde 43 de activități pentru copiii cu vârste cuprinse între 5-7 ani care pot fi cu ușurință implementate de către cadrele didactice.

Atingerea obiectivelor programului depinde de respectarea unor criterii de calitate privind implementarea. Pentru ca munca pe care urmează s-o depuneți să fie recompensată prin rezultate pe măsură, este necesar să țineți cont de recomandările descrise în continuare.

Principii generale de implementare a activităților. Curriculum-ul pentru dezvoltarea competențelor social-emoționale cuprinde cinci module, fiecare dintre acestea fiind orientat înspre dezvoltarea uneia dintre abilitățile de bază de care copiii au nevoie pentru a construi relații armonioase cu cei din jur și pentru ca dumneavoastră să beneficiați de un cadru educațional orientat pe interacțiuni pozitive. Programul include 43 de activități pe care cadrele didactice le realizează împreună cu grupa/ clasa pe parcursul unui semestru (16 săptămâni) cu o frecvență de 2-3 activități/săptămână. Ulterior, se poate opta pentru reluarea ocazională a unora dintre ele pe parcursul următoarelor 1-2 semestre cu scopul recapitulării și consolidării competențelor/deprinderilor deja formate. În tabelul de mai jos, se găsesc recomandările privind ordinea de implementare a modulelor și timpul alocat fiecărui modul în funcție de numărul de activități.

 Modul

 Număr de activități 

 Număr de săptămâni 

 Respectarea regulilor

3

1

 Recunoașterea emoțiilor 

10

4

 Reglarea emoțiilor

8

3

 Rezolvarea de probleme 

12

4

 Cooperarea în joc

10

4


Activitățile din program sunt gândite într-o succesiune logică de la simplu la complex și eficiența lor este aditivă, adică procesul de învățare este dependent de măsura în care copiii au parcurs activitățile anterioare din cadrul unui anumit modul sau din module anterioare. De aceea, este necesară implementarea modulelor în ordinea descrisă în tabelul de mai sus. Același principiu este valabil și pentru ordinea de implementare a activităților corespunzătoare fiecărui modul.

De asemenea, asigurarea eficienței programului necesită în varianta ideală parcurgerea tuturor activităților prevăzute în program, dar nu mai puțin de 75% (33 din 43) dintre acestea. La o rată de implementare sub 75% este foarte posibil ca eficiența programului să fie semnificativ afectată.  

Modalitatea de livrare a programului. Programul de intervenție propus poate fi ușor integrat în progamul activităților de la grupă/ clasă sub forma unui opțional. Activitățile presupun implicarea tuturor copiilor din grupă/ clasă, deoarece eficiența lor crește atunci când toți sunt parte a procesului de învățare. Totuși, este posibil ca unii dintre părinți să fie de acord cu participarea copiilor lor la această activitate opțională, însă nu și la colectarea datelor despre eficiența testării intervenției. În această situație, în acord cu principiile etice de cercetare, acești copii vor fi incluși în activități, însă nu se vor colecta date despre ei.  

Familiarizarea cu planul de activitate. O implementare optimă a activității începe prin înțelegerea obiectivelor și parcurgerea pașilor pe care aceasta îi presupune. În acest sens, în fiecare modul aveți la dispoziție planuri de activitate detaliate, însoțite de materiale pe care le puteți utiliza direct online sau în format fizic în funcție de dotările pe care le aveți la dispoziție.

De asemenea, ghidurile de implementare aferente activităților propuse, descriu succint în termeni ușor de înțeles, modalitatea de desfășurare și de gestionare a materialelor suport incluse, oferind sugestii concrete privind:

  • introducerea activității și explicarea acesteia
  • gestionarea interactivă a activității, prin strategii de învățare centrate pe copii (jocuri de grup, discuții despre povești/ scenarii ilustrate, jocuri de rol, fișe de lucru)
  • sumarizarea conținutului activității și/sau a relevanței acesteia
  • sugestii practice legate de implementarea activității în grupă/ clasă sau legate de consolidarea competențelor vizate în interacțiunile de la grupă/clasă

Astfel, în aproximativ 10-15 minute vă puteți forma rapid și eficient o reprezentare clară despre activitatea pe care o veți realiza în grupă/ clasă.

Livrarea activităților prin strategii de predare centrate pe copii. Unul dintre principiile intervenției este reprezentat de abordarea colaborativă, centrată pe copil în implementarea activităților. Acest lucru înseamnă că raportul de participare cadru didactic-copil ar trebui să fie aproximativ egal (50%-50%). Încurajarea participării active înseamnă manifestarea următoarelor comportamente specifice care asigură creșterea eficienței învățării:

  • Oferirea oportunităților de a răspunde cât mai multor copii din grupă/ clasă constituie o recomandare frecventă în gestionarea oricărei activități de învățare. Aceasta reprezintă o garanție a faptului că există o preocupare a cadrului didactic de a implica un număr cât mai mare de copiii (minim 2/3 din grupă/ clasă pe parcursul unei activități) în mod activ în învățare, astfel evitându-se situațiile în care unii dintre ei sunt excluși pentru că sunt mai retrași sau pentru că răspund mai greu solicitărilor.
  • Adresarea de întrebări reprezintă una dintre metodele de bază prin care cadrele didactice gestionează învățarea. De aceea, toate activitățile propuse conțin în planurile de lecție exemple multiple de întrebări care ar trebui adresate copiilor. Fără adresarea acelor întrebări, obiectivele activității riscă să nu fie atinse și acest lucru să scadă eficiența programului.
  • Ghidarea copiilor în identificarea răspunsurilor reprezintă un alt principiu pedagogic important adaptat acestui program. Copiii beneficiază în mai mare măsură atunci când sunt ajutați să identifice răspunsul corect, decât atunci când soluția este oferită de către cadrul didactic. Adresați copiilor întrebări sau oferiți indicii care să-i ajute să răspundă.
  • Parafrazarea presupune reformularea parțială a răspunsurilor pe care copiii le oferă (ex. Așa este, personajul din poveste se simte rușinat pentru că ceilalți au râs când a terminat cursa pe ultimul loc; Sunt de acord cu Mihai că o soluție ar fi ca cei doi copii să se înțeleagă cum să împartă jucăria). Această strategie este o componentă esențială a procesului de învățare, deoarece permite: 1) atragerea atenției asupra răspunsului corect; 2) repetarea unei informații, ceea ce ajută ca aceasta să se fixeze în memoria copiilor; și 3) dezvoltarea vocabularului copiilor.
  • Lăudarea copiilor pentru răspunsurile corecte reprezintă o strategie de recompensare a efortului lor de a răspunde pe parcursul activităților. Laudele sunt importante, deoarece ele cresc sentimentul de încredere al copiilor și transmit apreciere. Tocmai de aceea este important ca laudele să fie cât mai specifice (ex. Ai recunoscut foarte bine regula noastră legată de adunarea jucăriilor; Ai recunoscut foarte bine emoția mimată de Maria) și să fie însoțite de reacții non-verbale (zâmbet, gesturi de tipul bate palma, apropiere fizică față de copil).
  • Oferirea de feedback constructiv și corectiv presupune prevenirea situațiilor în care copiii învață anumite lucruri într-o manieră eronată, ceea ce presupune ulterior mai mult efort din partea cadrelor didactice petnru a corecta acele greșeli. Feedback-ul acordat copiilor atunci când răspunsul este incorect, este important să se realizeze fără criticarea copiilor, oferind copiilor oportunitatea de a-și corecta răspunsul și de a învăța din greșeală (ex. Uite-te cu mai mare atenție la expresia de pe fața copilului din ilustrație. Crezi că este trist sau altă emoție i s-ar potrivi mai bine?; Soluția aleasă de tine înseamnă că cei doi copii din poveste lasă toate jucăriile în dezordine și pleacă să se joace afară. Care ar fi o soluție și mai bună?).
  • Exersarea abilităților dobândite prin jocuri de rol oferă copiilor oportunitatea de a exersa competențele social-emoționale dobândite pe parcursul programului și au rolul de a asigura transferul acestor abilități în situații cotidiene. Abilitatea cadrelor didactice de a folosi în mod eficient această strategie reprezintă o componentă cheie a programului de intervenție.

1. Identificați un scenariu pentru jocul de rol. Aceasta este o sarcină foarte simplă, deoarece toate jocurile de rol prevăzute în program, se bazează pe scenarii discutate în cadrul activităților de la grupă/ clasă. Așadar, tot ce aveți de făcut este să le utilizați.

2. Clarificați rolul fiecărui copil. Explicați fiecărui copil ce rol joacă și care este situația în care se află.

3. Îndrumați copiii în exersarea comportamentul dorit. Asigurați-vă de faptul că în cadrul jocurilor de rol copiii NU manifestă comportamentele negative. Jocurile de rol se utilizează doar pentru a exersa soluțiile constructive. Încurajați copiii să pună în practică soluțiile pe care le-au propus pentru acel scenariu (Arată-mi cum îi spui că nu-ți place ceea ce a făcut; Arată-mi ce faci atunci când îți spune că nu vrea să se joace cu tine) sau adresați întrebări dacă e nevoie (Ce poți face ca Maria să nu mai fie așa supărată pentru că Mihaela a poreclit-o?).

4. Oferiți feedback.  Încheiați jocurile de rol într-o tonalitate pozitivă, lăudând eforturile copiilor (Mi-a plăcut tare mult felul în care ți-ai menținut calmul când te-ai plictisit de jocul cu roboții; A fost foarte frumos că ai te-ai oferit s-o ajuți pe Maria să-și termine desenul după ce și-a răsturnat acuarelele).

Implementarea adecvată a planului de activitate în funcție de caracteristicile grupului de copii. Fiecare activitate prevăzută în cadrul programului de intervenție este elaborată ținând cont de nivelul de dezvoltare al competențelor social-emoționale ale copiilor cu vârste cuprinse între 5-7 ani. De asemenea, acestea sunt gândite să se desfășoare pe parcursul a maximum 20-30 de minute pentru a reduce riscul ca resursele lor atenționale să se diminueze.

Cu toate acestea, este posibil ca unii copii să fie în mai mare măsură pregătiți să beneficieze și să se adapteze conținutului acestora. De aceea, în cazul în care constatați dificultăți ale copiilor în înțelegerea anumitor concepte sau nevoia lor de mai mult sprijin în elaborarea răspunsurilor, recomandăm finalizarea lor în intervalul de timp prevăzut, ținând cont de condiția ca cel puțin două treimi (67%) din copiii din grupă/ clasă să fi participat activ, adică să fi răspuns la cel puțin o solicitare/ întrebare pe care ați adresat-o.

Consolidarea abilităților dezvoltate în cadrul curriculum-ului prin integrarea acestora în activitățile cotidiene din grupă/ clasă. Implementarea programului de intervenție reprezintă un prim pas în dezvoltarea competențelor social-emoționale ale copiilor. Din acest motiv, calitatea livrării activităților de învățare structurate reprezintă o componentă esențială a Curriculum-ului. În același timp, este important de reținut că pentru a le consolida și a încuraja manifestarea lor în clasă/ grupă, este important să oferiți copiilor oportunități de exersare a acestora în viața de zi cu zi. Astfel, strategiile pentru dezvoltarea competențelor este necesar să fie integrate în interacțiunile de la grupă/ clasă, adică să facă parte din procesul de învățare în afara activităților structurate din programul de intervenție. Recomandări în acest sens sunt oferite în introducerea fiecărui Modul pentru a vă familiariza cu metodele, care facilitează transferul abilităților învățate în cadrul activităților către manifestarea lor în viața cotidiană.

Evaluarea implementării programului.
În urma parcurgerii fiecărui modul din cadrul programului, veți fi direcționați către evaluarea calității implementării acelei componente. Astfel, veți fi rugați să completați scurte chestionare de autoevaluare prin intermediul cărora ne veți ajuta cu informații despre aspecte cantitative legate de implementare (ex. numărul de activități realizate, timpul alocat pregătirii/ implementării lor), precum și calitative (ex. modalitatea de utilizare a materialelor suport din platformă în cadrul activităților, modalitatea de implementare a  strategiilor recomandate pentru fixarea și consolidarea fiecărui tip de abilitate). Este extrem de important să completați răspunsurile cu onestitate, deoarece numai un feedback acurat din partea cadrelor didactice poate oferi informațiile necesare ajustării și adaptării conținuturilor din Curriculum în funcție de experiența practică pe care o aveți în grupă/ clasă.

back buton

Sediul central

INSTITUL DE PSIHOLOGIE

str. Republicii nr. 37,
400015, Cluj-Napoca

Telefon: + 40 264 590 967

Email: info@childeqguide.org