|
Aprofundarea temei:
O activitate frecvent recomandată de cadrele didactice părinților este lectura poveștilor. Astfel de sugestii sunt bine de luat în considerare pentru că lecturarea poveștilor este o foarte bună ocazie pentru părinți de a se relaxa și de a petrece timp de calitate în compania copiilor lor. Există însă adesea și reticență față de astfel de sugestii, mai ales deoarece părinților nu le este neapărat foarte clar, care sunt motivele pentru care activități în care copiii sunt implicați la grădiniță/ școală, ar fi indicat să fie făcute și acasă. De aceea, este mai întâi bine de știut cum beneficiază copiii, dar și părinții, ca urmare a lecturii.
- Crearea unei conexiuni emoționale cu părinții. Atunci când li se citește, copii se relaxează și se simt în siguranță alături de părinții lor. Există chiar cercetări care au demonstrat că lectura reduce nivelul de stres al copiilor, dar și al adulților, cel puțin la fel de repede precum practicarea unui sport sau mișcarea. De asemenea, lectura înseamnă comunicare, împărtășirea unor emoții sau gânduri, iar aceste lucruri contribuie la crearea unui sentiment de conexiune și înțelegere reciprocă părinte-copil.
- Dezvoltarea abilităților copiilor de a-și concentra atenția. Mai ales înaintea împlinirii vârstei de 3 ani, este posibil ca unii copii să fie ușor agitați sau să-și concentreze mai greu atenția până la finalul poveștii. Totuși, pe măsură lectura devine un obicei, ei înțeleg intuitiv că doar fiind atenți, vor reuși să-și dea seama ce se întâmplă în povestea respectivă. Astfel, în timp relativ scurt, prin exercițiu repetat ajung la performanța de a urmări fără dificultăți povești cu text mai complex sau chiar pe cele alcătuite din mai multe capitole.
Spre deosebire de vizionarea desenelor animate, care implică comportamente pasive, lectura are avantajul de a implica activ copiii prin deslușirea sensului textului și prin crearea unor imagini mentale despre personajele din poveste. Acest efort pe care-l depun, are efecte pozitive asupra dezvoltării raționamentului și a capacității lor de a rezolva probleme.
- Dezvoltarea vocabularului copiilor. Cărțile au avantajul de a include un număr mare de cuvinte, pe care părinții nu le folosesc în conversațiile din viața de zi cu zi. Este evident faptul că atunci când aud cuvinte noi, copiii solicită lămuriri cu privire la sensul acestora și le folosesc mai apoi în conversațiile cu părinții. Acest lucru ajută copiii să-și dezvolte mult mai repede vocabularul, dar și să învețe mult mai ușor să citească, deoarece cunoașterea sensului cuvintelor ușurează sarcina de înțelegere a textului scris.
- Dezvoltarea creativității. Comparativ cu animațiile care oferă detalii vizuale minuțioase, poveștile sunt în majoritatea situațiilor însoțite de imagini statice, astfel că automat imaginația copiilor devine activă. Ei își creează mental imagini prin care evenimentele și personajele din poveste prind viață. Copiii a căror imaginație este mai activă, sunt mai creativi, mai deschiși la ideile celorlalți și au capacități mai bune de înțelegere a realității din jurul lor.
- Dezvoltarea empatiei. Citirea unei povești presupune un proces prin intermediul căruia copiii se identifică cu personajele din poveste – ei devin detectivul care rezolvă o enigmă, mașina de curse vorbitoare sau orice alt personaj. Ei pot trăi inclusiv emoțiile pe care le resimte personajul respectiv și pentru a putea face acest lucru au nevoie să se pună în locul acestuia. Această abilitate de a rezona cu motivația, gândurile sau emoțiile altora, este importantă pentru decodificarea comportamentului celorlalți copii și pentru manifestarea empatiei.
- Oferirea unor modele de gestionare a unor situații stresante. Poveștile prezintă uneori soluții la situații stresante din viața copiilor: vizita la medic, începerea școlii, mutarea în alt oraș etc. De aceea, stresul lor față de astfel de situații poate să scadă semnificativ, mai ales atunci când printre paginile unei cărți se găsesc soluții prin care se pot adapta acestor contexte.
Specialiștii recomandă aproximativ 30 de minute de lectură pe zi pentru copiii cu vârsta peste 4 ani. Însă punerea acestei sugestii în aplicare depinde atât de disponibilitatea de timp a părinților, cât și de răbdarea și interesul copiilor pentru activitate. O sugestie utilă este să încercați să faceți din obiceiul de a citi o rutină, deoarece în felul acesta creați mai multă disponibilitate din partea lor pentru a accepta activitatea. Dacă programul de lucru sau evenimente neașteptate vă împiedică ocazional să faceți acest lucru, nu este cazul să vă simțiți vinovați. Important este ca cititul să devină un mijloc constant de comunicare, iar un lucru important de reținut este că puteți continua să le citiți copiilor, chiar și după ce ei au depins abilitatea de a lectura pe cont propriu.
Lectura poveștilor reprezintă o activitate prin care puteți stimula interesul copiilor pentru citit pe termen lung. În continuare, sunt menționate câteva sugestii despre cum puteți transforma lectura într-o experiență și mai plăcută.
Oferiți copiilor posibilitatea de a alege. Așa cum adulții au preferințe vizavi de lectură, copiii pot avea la rândul lor preferințe pentru anumite tipuri de cărți cu povești. Tocmai de aceea, le puteți oferi posibilitatea de a alege povestea, pe care doresc să o asculte (Ce poveste vrei să-ți citesc în seara aceasta?). Dacă copiii nu știu ce să aleagă, propuneți-le o soluție (Nici eu nu știu pe care s-o alegem. Ce ar fi să citim una dintre povești astăzi și pe cealaltă mâine?) sau cereți-le să aleagă (Preferi povestea cu ursul sau pe cea despre iepurașul Țup?).
Repetați lectura unei povești ori de câte ori copiii cer acest lucru. Ați fost puși în repetate rânduri în postura de a citi aceeași poveste de mai multe ori? Aceasta este o solicitare frecventă din partea copiilor și este un comportament benefic pentru ei. Repetiția îi ajută să se familiarizeze și să pătrundă înțelesul poveștii, chiar până în punctul în care reușesc să redea cuvânt cu cuvânt textul acesteia ori să vă atragă atenția că ați omis să le citiți o propoziție sau un cuvânt. Pe lângă faptul că acest lucru le exersează memoria, capacitatea de înțelegere se îmbunătățește, iar prin repovestirea întâmplărilor folosind propriile cuvinte își exersează vocabularul. De aceea, o sugestie este să utilizați lectura drept pretext pentru conversație a doua zi (Îți mai aduci aminte ce s-a întâmplat în povestea pe care am citit-o împreună?).
Transformați lectura într-un moment amuzant. Puteți să vă îngroșați vocea sau s-o subțiați, ori să prelungiți anumite cuvinte pentru a intra mai bine în pielea personajelor din poveste. Chiar dacă nu aveți cine știe ce talente actoricești, copiii cu siguranță vor aprecia efortul și se vor amuza pe seama acestor comportamente, ceea ce îi ajută să se relaxeze și să savureze și mai mult momentul.
Utilizați lectura pentru a conversa. Citirea unei povești poate să însemne mai mult decât să parcurgeți povestea de la un capăt la celălalt. Pentru a utiliza la maximum această activitate, puteți să puneți în practică următoarele recomandări pentru a transforma lectura într-o experiență de învățare pentru copii.
- Comentați și descrieți imaginile care ilustrează povestea. Cărțile cu povești pentru copii conțin ilustrații. Utilizați aceste imagini ca pretext pentru a descrie ceea ce vedeți (Povestea se petrece în pădure, unde sunt mulți copaci, iarbă și flori de diferite culori: albastre, mov și roșii. Și mai sunt aici și niște personaje: motanul Pușu și doi ursuleți de culoare maro). Puteți adăuga inclusiv comentarii legate de acțiunile personajelor (Pușu a dat jos afișul de pe trunchiul copacului și cred că vrea să-l rupă) sau chiar despre emoțiile lor (Pușu e foarte furios că cineva ar putea crede că va pierde cursa în fața lui Alfi. Pare foarte sigur pe el că va câștiga). Astfel de comentarii stimulează înțelegerea emoțiilor și punctelor de vedere ale personajelor din poveste, ceea ce contribuie la dezvoltarea empatiei copiilor.
- Adresați întrebări copiilor pe parcursul poveștii. Puteți provoca copiii să se gândească la felul în care se continuă povestea (Ce crezi că se va întâmpla apoi? Va câștiga cursa Pușu sau Alfi?). Această strategie are avantajul de a-i pune în postura de a construi propria poveste și de a deveni parte din ea. De asemenea, întrebările pe care le adresați se pot referi la felul în care se simt personajele sau la motivul pentru care se simt sau se comportă într-un anume fel (Oare cum se simte Afli înainte de începerea cursei? De ce crezi că e trist?). În cazul în care povestea are un tâlc sau morală, aveți posibilitatea de a le atrage atenția asupra acesteia (Ce a făcut Alfi la final în loc să se răzbune pe motanul Pușu?).
- Elaborați răspunsurile copiilor. Puteți relua răspunsurile copiilor (Alfi este trist), adăugând la ele elemente (Ai dreptate, Alfi este trist pentru că se așteaptă să piardă din nou cursa). Elaborarea poate să însemne o conexiune, pe care o faceți cu o altă situație sau o altă poveste (Asta îmi amintește despre povestea în care băiatul s-a supărat pe ceilalți copii pentru că a pierdut cursa. Și el s-a comportat ca Pușu. Îți mai amintești?). O a treia modalitate de a comenta pe marginea unui conținut, este să solicitați copiilor să-și exprime părerea cu privire la personaje sau la poveste (Care a fost personajul tău preferat? De ce ți-a plăcut de el?).
De reținut! Lectura timpurie împreună cu părinții și discutarea poveștilor au impact semnificativ asupra ritmului în care copiii învață să citească și asupra capacității lor de a înțelege textul scris.
|
