Rezumat:

Ce înseamnă rolul de părinte antrenor?
Părintele antrenor este cel care-și ghidează, își îndrumă copilul înspre învățarea unor abilități oferindu-i sprijin în a găsi soluțiile cele mai potrivite. Părintele antrenor evită să-și critice copilul sau să-și impună punctul de vedere, preferând să asculte activ, să adreseze întrebări și să încurajeze copilul să pună în aplicare soluțiile identificate prin colaborare.

De ce este importantă antrenarea abilităților social-emoționale ale copiilor?
Spre deosebire de adulți, copiii nu au capacitatea de a-și controla singuri procesul de învățare, motiv pentru care ei au nevoie de sprijin. Antrenarea de către părinți a abilităților social-emoțioanle este importantă deoarece:

• învață copiii cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și să rezolve conflicte, prevenind comportamentele negative;
• încurajează responsabilitatea, încrederea în sine a copiilor și-i învață să facă alegeri potrivite;
• sprijină consolidarea unor abilități învățate de către copii la grupă/ clasă.

Aprofundarea temei:

Unul dintre rolurile principale pe care le adoptă părinții, este de a-și ajuta copiii să învețe despre diverse lucruri sau comportamente utile în societate. Pentru părinți este mai ușor să se implice în învățare, atunci când copiii sunt calmi și receptivi la ceea ce li se spune. În schimb, o provocare majoră este reprezentată de momentele în care ei manifestă emoții intense și comunică despre problemele lor când sunt bosumflați, nemulțumiți, puși pe ceartă sau sunt pe punctul de a face o criză de furie. În astfel de situații, părinții se simt adesea neajutorați și constată că uneori intervenția lor pare să agraveze problema în loc s-o rezolve.

Este mai simplu să le demonstrați copiilor cum să construiască corect un turn, să îi ajutați să aleagă culorile pentru un desen sau să Ie explicați diferența dintre animalele domestice și cele sălbatice, decât să alegeți cele mai potrivite cuvinte pentru a-i ajuta să facă față emoțiilor negative sau nemulțumirilor apărute, atunci când intră în conflicte cu ceilalți copii. Primele provocări le percepeți mai simple pentru că acestea presupun simpla punere în practică a unor cunoștințe pe care le stăpâniți, În schimb, să gestionați emoții și conflicte este mult mai greu, pentru că în acest caz nu există un număr exact de pași sau o rețetă magică, pe care să le urmați și care să vă garanteze succesul. Mai mult, chiar propriile emoții negative pot să stea în calea rezolvării constructive și raționale a problemelor pe care le întâmpină copiii. Astfel, antrenarea abilităților lor social-emoționale constituie o provocare, deoarece vă invită să exersați alături de ei modalități de a fi mai calmi, mai cooperanți și mai orientați înspre rezolvarea neagresivă a conflictelor.

Ideea de antrenare a abilităților social-emoționale ale copiilor poate să vi se pară în continuare un pic exotică sau vagă. În schimb termenul este unul cât se poate de familiar, faceți antrenamente când practicați un sport, vă antrenați mintea citind ori vă antrenați abilitatea de a face la perfecție un anumit desert sau să construiți o etajeră pentru sufragerie. Antrenamentul presupune un efort pe care-l faceți pentru a stăpâni un anumit comportament. Spre deosebire de adulți care-și pot controla singuri învățarea, copiii au nevoie de sprijin sau cu alte cuvinte de părinți „antrenori”. Acest rol pe care vi-l asumați este unul de ghidare, în care copiii participă activ la învățarea despre emoții și gestionarea conflictelor.

Dacă ați ajuns cu lectura până în acest punct, probabil ca vă întrebați deja, care ar fi motivele pentru care copiii beneficiază ca urmare a antrenării abilităților lor social-emoționale.

• La ce ajută dacă deveniți „antrenori” de abilități social-emoționale? Vă confruntați cu o serie de comportamente ale copiilor, care vă stresează sau vă storc de energie? Aveți senzația că vă confruntați cu aceleași probleme și nu mai știți ce să faceți pentru a combate anumite comportamente negative? Lovirea celorlalți, refuzul de a împărți jucării sau refuzul de a colabora, sunt consecința insuficientei dezvoltări a abilităților social-emoționale. Părinții care adoptă atitudini prin care-și antrenează copiii în deprinderea lor, constată faptul că în timp manifestările problematice sunt mai rare, dar și că ei înșiși sunt mai puțin stresați și mai satisfăcuți de relația cu propriii copii.
• Cum vă ajutați copiii prin antrenarea competențelor social-emoționale? Copiii care învață să-și gestioneze emoțiile și să rezolve conflictele, își fac mai ușor prieteni, sunt mai încrezători în abilitățile lor și au performanțe mai bune la școală, comparativ cu acei copii ale căror abilități sunt insuficient dezvoltate. Pe termen lung, psihologii au constatat faptul că abilitățile social-emoționale bine dezvoltate, îi ajută pe copii să fie mai puțin vulnerabili la presiunea grupului de prieteni în perioada adolescenței (ex. consum de alcool, droguri) și să ia decizii potrivite (ex. să se întoarcă acasă la ora stabilită; să comunice despre grupul de prieteni; să ceară sprijinul părinților, atunci când au o problemă etc.)
• De ce NU este suficient pentru copii să învețe despre abilitățile social-emoționale la grădiniță/ școală? Chiar dacă la grădiniță/ școală copiii învață despre aceste abilități, ei se află într-o etapă a dezvoltării, în care o abilitate învățată într-un anumit context se poate pierde foarte ușor, dacă aceasta nu este exersată și încurajată de toți adulții din preajma lor. Așadar, simplul fapt că abilitățile social-emoționale sunt exersate în grupă/ clasă, nu reprezintă o garanție a învățării lor de copii. În schimb, dacă părinții și cadrele didactice se află pe aceeași lungime de undă, este mai probabil ca efectele să fie mai rapid observabile în comportamentul lor.

Cercetările din psihologie au arătat că experiența părinților care adoptă strategii de antrenare a abilităților social-emoționale ale copiilor este una pozitivă: frecvența comportamentelor de revendicare și a crizelor de furie este mai redusă, copiii sunt mai cooperați, iar satisfacția adulților legată de comunicarea cu ei se îmbunătățește semnificativ. De aceea, în următoarele secțiuni vă oferim mai multe informații despre reglarea emoțională și rezolvarea de probleme, două dintre abilitățile social-emoționale a căror stimulare timpurie este esențială pentru adaptarea copiilor. De asemenea, veți parcurge sugestii concrete legate de felul în care-i puteți antrena în deprinderea acestor abilități.